Posts

VRĂJITORUL DIN AZ

Proaspăt repartizat la terminarea facultății la… hăăăt, departe, la Miercurea Ciuc (Csikszereda pour les connaisseurs) și cum nu prea aveam ce face la birou, m-am apucat să învăț umpic pre limba kürtőș că prea nu înțelegeam neam ce sporovăiau băștinașii și aveam impresia că vorbesc numai despre mine. Despre ocne și saline nu. Știam eu câte ceva, că "a" e un fel de "o", iar "á" = a, sau că sz = s, iar "s" simplu e… "ș"! Ba chiar m-am prins că au, la fel ca englezii cu al lor "the", un fel de articol în faţa substantivului: "a" sau "az/ oz". Bref, vocabularul s-a îmbogățit cu hái norok, bere, vin, câteva cuvinte perechi (bun - rău, frumos - urât etc) și expresii curente… - Compartimentul acesta este pentru fumători? … numerele, 1, 2, 3, 61… 69... Da și nu ( igen éș nem), știam deja.
Și, la câteva săptămâni de la aterizarea-mi forțată pe meleagurile cu gulyáș & pálinka, merg cu un coleg, Ernö, la București, l…

SCUFIȚA ROŞIE 2.0

Eu, bucureşteanul rătăcit la terminarea facultăţii taman la mama dreacu', la Miercurea Ciuc (unde a-nţărcat secuiu' kürtőșu'), primesc vizita unui bun prieten, RIP, de sorginte tot din ''satul mare de români'', clasicul Nagy-oláh-falu. Apropo, am aflat că aşa îi zice pre limba kürtöş orăşelului…
- Vlăhiţa!
Eram deja de un an acolo, îi tot povestisem ce bine este pe meleagurile cu pálinka şi cartofi şi ceapă roşie(chiar că a fost o stagiatură de boieri) şi el zice:
- Vin în concediu la tine!
Neică, ăsta vrea să-mi fure calu', vorba bancului.
- Vino, bre, îi zic.
Şi vine.
Relaţia era cam ca de la boier la sărac:
- El în concediu, eu… la servici!
Ȋi fac instructajul minimal
-: Ío nópot/ bună ziua, chéoseoneom/ mulţumesc.
Nu am uitat de clasicul, de renumitul ''tessék/ téşic''. De bază!
- Toate cuvintele cu accent pe prima silabă, da? - Âhî, achiesează el ca míticii mitíci. Nu mai m-am complicat şi cu Hódmezövásárhely, alea-alea că sudiştii ăştia…
-…

SALVÆ, MAGISTER

Text cu profil profilactic.
La spitalul Brâncovenesc, prin '77, post cutremur, era internată o mătușă (sora Silii, aia cu ceasu'), în salon de baștani, cu 4 paturi. În salonul cu pricina, în mjloc, era o masă cu vreo 7-8 scaune la care zilnic adăstau profesorul și medicii boboci și studenții din subordine. - Comisia, ce plm! Mai discutau cazurile, ăla scapā, ăla o mierlește, mai un Solitaire, mai un lapte-gros, ca la servici, deh.
Se duce Patroana într-o zi (pe la prânz? pe la chindie?) în vizită neoficială de lucru la cumnata Mița. Așa îi ziceau, așa o știau toți, nici o legătură cu renumita atletă interbelică pe 2 roți. Intră Alteța Sa... - Bonjour, comment ça va? - Coman s-a externat, Sava e la analize. Passons.
Le vede ea p'alea din salon, companioanele întru suferință ale Miții, mustăcind, chiar hlizindu-se discret dar, na... și s-apucă de vorbă cu pacienta familiei: - C-o fi, zice Mița. - C-o păți, zice vizitatoarea. Una dintre alea 3 străine de neam nu mai rabdă și zice: - Să vă…

ȘEDINȚĂ DE PARTID ÎNTR-O ZI DE LUNI*

Ședință de importanță cardinală, după cum se va vedea. Locația precisă:
- La mama dreacu-n praznic!
Hăăăt, departe, unde au-nțărcat Nanuk și Fram focile și otăriile.
Era prezentă "toată floarea cea vestită a întregului" Nord. Erau și eschimoșii, și innuiții, și laponii, nelipsții agatârși în căutare de un chilipir, aia cu mopu', profu' de geografie, ofcors că și niște sârmofoni...
- Nu nimeriseră Brașovu', Măria Ta!
... comisul Crivăț, vistiernicul Viscol, nelipsitul paharnic Ulea, bașca ceva secui amețiți pe motiv de serpentine. De alambic. Estimp, adevărații oameni de zăpadă își râdeau în mătură, în morcov, care cum, că barbă n-aveau. Începe ședința.
- Tovarăși, e groasă-mplm! zice tovarășul prim secretar "de la poluri".
Gerilă? Vifor? La letopiseț numele lui e trecut sub tācere.
- Cum, ce? Calota? au întrebat dezghețatele gepide, cele mereu en vogue în materie de înfofolire.
- Etete fleoșc, Marițo! a răspuns principial șeful prezidiului. Calota, auzi la…

LEGILE LUI ALDE MOLPHY

Avusei de curând o zi plină, ba chiar cu semne de noroc suin, porcesc: - veni vecina și lăsă poarta deschisă, de au fugit orătăniile toate și au ouat la ea; la ea în curte, nu la poartă; - la Cora, la cassă, era una c-o jantilică de tot piuau a alarmă agregatele alea, o uitase-mplm-n traistă, n-o plătise - cât p'aci să ratez reducerea seniorală de 5 franci la 50 de lei investiți.
Booon. Să revenim la locaţia Cora. - Ia, zic, exact ca-n bancul cu Bulă (plecat la shopping cu oala de noapte), să vedem ce c*cat de oferte are ăștea la telefoane. Intru la RomTelekom, firmă mare cu capital străin, alea - alea. Doi inși ședeau după un ghișeau și vorbeau cu niște clienți. Un al 3-lea robotea la un robot, asta... la un telefon și molfăia delicat la un croissant de săraci, d'ăla umplut cu siringa. L-am lăsat în molfăiala lui, zic în sinea-mi: - Nu se cade să deranjezi omu' când e cu dumicatu-n gură, 'tu-i gura mă-sii de nesimțit! ... și m-am fåcut că cat un telefon. Estimp, ăla, molfaciu…

SILA APOSTOLICĂ

Sila era Silica, Vasilica, mătuși-mea, nevasta lui Apostol, unchi-mio cum ar veni, ambii RIP demult. Așa o alinta el: - Sila mea e numai una! De fel, trăitori ambii, ca și alți membri din neam, pe frumoasele meleaguri de vizavi de viitoarea pușcårie.
Booon.
Și își dau ei într-o zi rendez-vous de săraci în oraș, să se ducă nu-știu-unde. Era prin anii '50, aveau deja copii mari.
- Silo, ne întâlnim deseară.
- Când, bre?
- Între 5 și 7.
- Bine.
Oamenii nu se prea grăbeau p'atunci, părerea mea. Ce sfert academic...
- Ă... zice ea. Unde?
- La ceas, Silo.
- Bine.
Zis și făcut.
Ceasul, stâlpul cu ceas în cap, era, și mai e încă, un reper important.

Pe la 8 jumate seara ajunge Sila noastră acasă. Cu totul întâmplător, c-o falcă-n cer și una la locul ei, c-aveau deja preș (sau dușumea?), acoperiseră pământul roditor din locația respectivă.
- Unde-i tac-to? 'tu-l c*r pe mă-sa de haimana ploieșteancă!
Apostol era din orașul cu pricina, un fel de venetíc printre capitaliști, cum ar v…

FRUMOASA ADORMITĂ

O dramatizare de largă respirație, expirație & inspirație, în care este vorba și de o pungă. Nici o legătură, dar absolut niciuna, cu renumitul domnul Pilimon*.
Festival de umor studențesc la Iași, prin ‘83, prin mai-iunie. Hop și eu acolo, lipit de niște prieteni de la Cibernetică. Cazarea în căminele studențești din Tudor, Vladimirescu. Bețivăneală… grupa mare! cu gazdele ieșenești și moldovenești și cu alții din toată țara veniți la concursul ăla. Inclusiv, în premieră pentru ne-băștinași, cu… - Bere la pungă, uăi! Aduceau băieții, de la fabrica de vizavi, în pungi de plastic! - Ce pungi zdravene erau atunci! … țineau vreo 9-10 kile de bere! Se treceau baierele pungii printr-un băț, gen o coadă de mătură și se rezema “recipientul” între 2 scaune. Super! - Serveam cu cana, ca săracii!
Passons. Ne întoarcem de acolo cu un tren de noapte și ajungem în gară la București pe la 7-8 dimineața. Toată gașca, mai puțin vreo 2-3, pleacă acasă că era ruptă de somn. Mándea, care altfel chiulea într-…