GUTEN MORGEN
- Guten Tag, zicea profa de germană. - Tág az anyád piciaio, răspundeau puii de kürtőș. În șoaptă, desigur. Bref: Gutu-vă-n Morgen cu germana voastră. Bre, și nu zici că mă trezesc într-o zi (marți? harți?) vă leatu circa 1986, pe tron. Mă uit în jur... - Ciuciu sceptru, canci hlamidă, nexam coroană! Mă uit la ceas... unde mă-sa mare o fi ornitorincu' regal? Asta, ornicu’... Când zic tron, zic... “acolo”, unde se duc și fețele mari împărătești. - Cum mama dreacu să mergi cu hlamida și sceptru în locația aia? Ce, e I-fon!? Da' eram... decent îmbrăcat, bosomeg, numa’ basca îmi lipsea, cam ca în poziția gânditorului de la Hamangia, asta..., Harghita, vere, că doară adăstam pe capac, ce dreacu'. - Wtf... Mă ridic demn (ce-i drept, cu căpățâna regală cam grea, parcă și vuia ceva pe la trompa lui Eusztáke ăla), sigur băusem ceva, o Fetească regală, ofcors, apăs aprig pe clanța princiară, ies din baia domnească, intru în imensul hol voievodal care ținea loc și de bucă