Părerea lui Manole

Zic ieri, chitit fiind pe fapte mari: - Ia să văd de ce mă-sa mare se duc săraki la Cora asta? Or fi băgat pufarine sau napolitane Dănuț, te pomenești! By the way... La Lidl ce-are? Booon. Zis și făcut. Pui alarma... ce pui, nene? ditamai orătania pintenată! o aud, ofcors, cum dreacu' nu, mă scol binișor, las hlamida și sceptru' și mă deghizez, iau doar redingota și jobenul, intru în garaj, în depou, na... - Bre, zic, cu mopedu' nu merge. Plus că nu mă puteam decide care dintre dânsele. Ups, unu avea și pană pe față! Cu Lamborghini nu se cade, nu intră pe ușă, la Tico îi curge uleiul, Harleyu nu mă tenta... - Ce-ar fi să merg cu Bator!? E și mai din popor, mai fefelegistic, mă gândeam. Da, da, bidiviul e cea mai bună variantă. Are ceva rustic... - Plm, dacă am putut să dezleg dârlogii ăia de aur! Am uitat PIN-u', 'tu-i pinu' mă-sii! Și cum ziceam. Ajung cumva la Cora asta, intru în locație... - Vai... Excelență! - Nu se poate! Chiar Alteța Sa! B...

NIMIK DESZPRE ÁRICS SZÁU ORNITORINCS Zice, cu un ușor accent de peste Carpați: - Arici. - Mi/ ce? - Arici, bre. Mă uit mai bine primprejur și… Toamnă timpurie, caldă, frumoasă, septembrie. Plecasem c-un prieten (o să-l numim în continuare Maître că Sire nu-i mai place) în voiaj prin Kartofland, prin Krumpliország, pe la frații noștri întru pálinkă éș kürtőș. - La secui, bre, la curbură! Chiurteoș d’ăla bunu, originalu, cu ü și ő, ca la săraci, cu puncte și liniuțe cățărate sus, numai Google.translate știe cum. Căutam nește lăptuci că era criză la București. Și, cum ne feream noi pe coclaurii ăia, ba de urși, bade, ba de lupi, măi șógore, de mistreți și râși, amușinând după lăptuci, ba de veverițe și sconcși, cârtițe și pârși, bașca de amețiții de ornitorinci, că năvăliseră și năpădiseră ăștia toate văgăunile… ajungem, obosiți, însetați și înfometați, plini de ciulini, ghimpi, spini, scaieți și mărăcini, la un fel de moșie. Pe o șipcă la poartă scria, “Harapoș k...