Părerea lui Manole

(Vodă, dregători, delfinul, oșteni, doamna cu mopu', profu' de geografie.) ȘTEFAN: Oh! pădure tânără!... Unde sunt moșii voștri? UN BOIER: De primăvară sau de vară? - Mă, surdule! Moșii voștri, nu ai mei, da? - Ah... După babe, Măria Ta! - Uăi, s-o lase-n pace pe Măria mea că-i sparg! Passons. STEFAN: Bref, revenons à nos moutons, asta, bre... Ă... ALT BOIER: Iar are un lipsus... - "Unde sunt moșii voștri" am zis... Aha! Presărați... - Presărăm, biscuim... - ... la Orbit, la Chelia, la... la Maia, uăi? la Picnic... - Mno, începe... - Unde sunt părinții voștri? - La Brașov, Excelență! - ’ți-ai dreacu cu-ntreruperile voastre! Deci: La Cetatea-Albă, la Cătlăbugi... - Wtf... Cătlă ce!? ȘTEFAN: Unde sunt... bătrânul Manuil și Goian, și Rădoi, și Dică, și Nicoliță... DREGĂTOR: Pfuai, iar a încurcat echipele... - ... și hatmanul Hiperbolă , și medelnicerul Metaforă , și logofătul Litotă... - Să vezi c-acu-ntreabă de papagal...

Un an de măreațe împlinirii! Acu un an, la sfârșitul lui aprilie, dau cu "sărci", ca #săraci, pentru un "giob". Nemeresc peste un anunț cu ceva gen "angajăm d'ăștea de bunghesc pre limbi străine", français & english, ceva compiutār, zic: - Acilea e de mándea! Pui mâna, gura și urechea pe telefon și zic ca creștinu: - Alo? - Știți? - Știu. - Veniți? - Viu. Cum dreacu să nu...  M-am dus la interviu. - Da' cu ce vă ocupaţi alde matale? zic. - Vidioceat. Îu… - Sperăm că n-aveţi vreo alergie la elementele din grupa a patra a IV-a din tabelul lui Mendeleev. - Poftim? - La staniu, domne! - 'ai!? - Păi bara e cositorită, nene! Așa da. Clădire d'aia de corporatiști, modelul "La Geamuri Multe" SRL.  Intru, dau bineţe după datină: - Bună ziua. - Bună ziua. - Actili! Haiti! E treabă serioasă. - Așteptați. - Aștept. - Luați loc. Am luat. Când e vorba de luat, și moka... repede m...

Brrum, vrrum… - Bre, zice căruțașu’, mă 'nervează teribil când citește cineva lângă mine. Lângă mine, lângă ocne și saline, cum ar veni. Ăla cu cititul (ceva ziar cu litere), care mai și ședea pe onorantul loc al... - Ptiu, ptiu, ptiu! ... de-a dreapta conducătorului de atelaj, de bună seamă că era Mándea. Cum ar fi zis, și cum a zbârcit-o un prof de mate în liceu, "Al primulea termen al  ecuaţiei... ", de ne-am râs vreo doi ani. Mergea și “întâiulea”, părerea mea. - Su casa, mi masa, su droașca, mi jornal… Asta e, respectăm datina, plm. - Zice gazda să scoți bașcheții sau teneșii la intrare? Îi scoți, na. Booon… Ăsta cu “e pericoloso sporgersi, ne jamais lire/ nu citi niciodata” în timpul șofatului era un amic, băiat bun, dar cu lipsuri, deh…  Umbla, când mergea cu mașina, într-un halat verde de spital și cu stetoscopul de gât, credeam că e vreun medic mai..., asta… mai excentric.  Noi umblam la cumpărături: - După coroane.  Murise cin...

PLM T & Radio PLM prezintă o dramatică întâmplare din timpuri de demult & imemoriale, de pe vremea când încă se cositorea purecele cu 7 ocale de beriliu iar mulţimile, gloatele, liotele mai mari de 3 inși erau încă legale: Merg c-o nepoată la mare, acu fo dooșcinci dă ani. Asta mică, zgâtia, pe lângă cei vreo 7 ani din dotare, avea dumneai și o sensibilitate la orele astrale, la ORL ca cum ar veni, la gâlci, la beregată mai exact, că mereu răcea, o durea gâtu', tușea sănătos, măgărește, nu ca acuma, de când suntem parte-n parte din UE și NATO Mă-sa (pupa-o-aș!) m-a pricopsit irefutabil c-o pungă cu niște medicamente. Ce zic ieu o traistă... - Un geamantan de nasturi! Ar fi fost bun un troller, da' nu se inventase, bosomeg. - Astea dimineața, alelalte la prânz, apoi seara celelalte... Noroc că-s doar 3 pronume demonstrative, plm... Am respectat întocmai și cu pioșenie indicațiile cu medicamentele, mai precis... doar prima dată! Bre, mai apucam noi să ne scăldăm, să ...

Era pe la chindie. Soarelea zâmbea, vântul adia, câinele lătra, pisica mieuna, iar ornitorincii, ei bine, pășteau agale, doar nu ornitorinceau… Eram în formă, terminasem de prășit loboda, plivisem și lanul de Gingko biloba de-l aveam de la fata cu ochi măslinii, mai copileam la ultimele răsaduri de mromoloci de la fata cu ochi olivii, taman ce pensam din cele musteți, când aud, așa, niște sunete ca un scrijelit. - Care dreacu o râcâi gardu’ la ora asta!? m-am gândit. Da, venea zgomot de la drum: - La castel în poartă, oare cine bate? Ăla eu, ăla eu… Da’ ce zic eu de bătaie… - Zdrang! Zbang! Ce acronimu’ partidului… doar nu dau pecenegii, lecenegii ori mecenegii? Mă aranjez, scutur hlamida și șterg sceptrul de țărână, mă duc și glăsuiesc cu ton ospitalier, după datină: - Care… (cum am zis?) bosomegii & posmagii mei ești, uăi? - Am venit pentru semnături! aud de peste gard. ‘ai!? Ah, cu candidatura la alegerile europene… - Să fiți sănătoși, drumeților, zic...

Proaspăt repartizat la terminarea facultății la… hăăăt, departe, la Miercurea Ciuc (Csikszereda pour les connaisseurs) și cum nu prea aveam ce face la birou, m-am apucat să învăț umpic pre limba kürtőș că prea nu înțelegeam neam ce sporovăiau băștinașii și aveam impresia că vorbesc numai despre mine. Despre ocne și saline nu. Știam eu câte ceva, că "a" e un fel de "o", iar "á" = a, sau că sz = s, iar "s" simplu e… "ș"! Ba chiar m-am prins că au, la fel ca englezii cu al lor "the", un fel de articol în faţa substantivului: "a" sau "az/ oz". Bref, vocabularul s-a îmbogățit cu hái norok, bere, vin, câteva cuvinte perechi (bun - rău, frumos - urât etc) și expresii curente… - Compartimentul acesta este pentru fumători? … numerele, 1, 2, 3, 61… 69... Da și nu ( igen éș nem), știam deja. Și, la câteva săptămâni de la aterizarea-mi forțată pe meleagurile cu gulyáș & pálinka, merg cu un coleg, Ernö...

Eu, bucureşteanul rătăcit la terminarea facultăţii taman la mama dreacu', la Miercurea Ciuc (unde a-nţărcat secuiu' kürtőșu'), primesc vizita unui bun prieten, RIP, de sorginte tot din ''satul mare de români'', clasicul Nagy-oláh-falu. Apropo, am aflat că aşa îi zice pre limba kürtöş orăşelului… - Vlăhiţa! Eram deja de un an acolo, îi tot povestisem ce bine este pe meleagurile cu pálinka şi cartofi şi ceapă roşie(chiar că a fost o stagiatură de boieri) şi el zice: - Vin în concediu la tine! Neică, ăsta vrea să-mi fure calu', vorba bancului. - Vino, bre, îi zic. Şi vine. Relaţia era cam ca de la boier la sărac: - El în concediu, eu… la servici! Ȋi fac instructajul minimal -:  Ío nó pot/ bună ziua, chéoseoneom/ mulţumesc. Nu am uitat de clasicul, de renumitul ''tessék/ téşic''. De bază! - Toate cuvintele cu accent pe prima silabă, da? - Âhî, achiesează el ca míticii mitíci. Nu mai m-am complicat şi cu Hódmezövásárhely, ...