SEXUL ORAL. 1.

PROBA SCRISĂ.


FIRST CONTACT


Prin primele clase îmi plăceau o grămadă de gagici.
- Da’ tu lor, Ioane?
- Și ele mie.
Pe urmă, ofcors, am devenit mai selectiv. Îmi amintesc de una mică și brunetă, Maria, și de o blondă slăbuță, mai mare cu un an, Sofi. Sau cu doi? Eh…
Era perioada aia… ciudată, când aveai tot felul de fiori și sentimente amestecate și nu prea știai ce mă-sa mare se petrece cu tine și cu corpul tău. Parcă o lua razna.

Bre, și crescând și biiatu’, ajuns deja p’a 7-a, dar și pofta de æcșăn! ajunsei de îmi făceam ochi dulci c-o frumușică blondă.
Și, într-o sfântă zi de duminică, un’ să mergem noi să fim oareșcum împreună…
- În cimitir!
- Ei…
Dar să nu anticipăm.
… la circ! Cu școala! Care cum, în uniformele alea belite, cu matricolă, sau cu țoale civile.
Țiu minte că avea o rochiță verde… mai ca frunza, intens. Vernil nu, kaki nu… mătasea broaștei? jale cu culorile astea!
Și ne așezăm noi undeva mai sus, mai la cucurigu.

Chiar jos, lângă zidul ăla mititel ce face cercul arenei, era spuma clasei, o puzderie de golănei repetenți. Repetenți doar pentru că nu le plăcea să citească sau mateoftica. Altfel, erau mai maturi ca noi, ăia cuminți, isteți foc, aveau umor și talent cu carul la sport, activități practice sau muzică.
Passons că mă apucă dracii când mă gândesc la cât de tâmpită era și este școala la noi.

Printre fruntașii ăștia ai cozii erau și alde Calu, Muie etc că mai toți băieții aveam porecle: Cap de Mort, Capra, Cornuta, Fúse, Juvete, Paganel, Sarmá, Struțu, Șobolanu, Țăruș, Țoi… în general din bestiarul pre Animal Planet sau din inventarul casnic. I-am dat în ordine alfabetică ca să ușurez munca de peste ani a istoricilor literari. Și da, suntem și noi, notre majesté, pe-acoloșa.
Paranteză: pe vremea aia, la băștinașii din mahalaua de dincolo de Rahova, muia era strict legată de fizionomie, adică însemna doar față, meclă. La DEX zice doar de gură, mă rog…

Back to action.
Și biiatu era chitit pentru first contact, să pipăie fata.
Ușor de zis, greu să purcezi la așa ceva!
De unde, neică, să începi!? Mână? Umeri? Picioare? Bașca contextul total defavorabil: la circ, bre? printre numere de clovni și maimuțe!? Nu mai zic de lumina nu chiar potrivită pentru asemenea fapte subversive.
Ce fluturași în stomac? Erau cât liliecii! Ditamai codobaturile!
Booon.

Lumină blândă, începe spectacolul, tot felul de “numere”: magie, acrobații, dresúri, alea alea, eu cu coada ochiului lipită de drésuri, la fată.
Numai la gândul că… hm… să ating un pic… și eram leoarcă de emoție. Culoarea-mi? Roșu intens livid, aș zice. Mă mir că nu s-au speriat, naibii, lighioanele alea la cât de tare îmi bătea inima.
Ușuuurel, ușuuurel, las cumva mâna pe scaunul fetii. Puls? Fără număr!
Pâș, pâș, încep să apropii degetele de dumneaei.
Și eu, și ea, smirnă! concentrați la spectacol, cică. Cred că era o tensiune de să se ardă neoanele la o scară de bloc. Sau beculețele la un brad, na.
Între timp, mai un sketch, mai o maimuță pentru papagalii de sub cupolă. Arici n-aveau. Nici ornitorinci.

Mai avansez oleacă…
“Pân’ la subțioară,
Pân’ la țâțișoară”
- De unde, bre!?
Bine ar fi fost… Astea au fost hăăăt… mai târziu.
Reluăm: mai înaintez oleacă, nădușit tot, leoarcă de apă, și o ating cu vârful degetelor pe picior. Cam vreo 3 pixeli.
Mno, așé.
- Cum dreacu să vii cu ciorapi de nailon la circ!?
Reamintim poziția principială, demnă, a amândurora, în semi bezna de acolo.
Bre, și pe o dresură de lei, taman când să-i sară inima Voinikului de sub pectorali de emoție, tot canonindu-se el să pipăie discret…
- Au!
- Îu!
- Băga-mi-aș…

Strigăte, chiote, hohote de râs!
- Ce mă-sa mare, îmi zic, roșu, verde, albastru de la tulburarea cu feromoni. Doar nu s-a aprins lumina și râd ăștia de noi!?
De unde, fratili mieu…
Un nesimțit de leu, că altfel nu pot să-i zic jivinei, s-a găsit să se pișe spre public!
Sau leoaică? Că dacă avea cuc, ar fi dirijat altfel puhoiul…
- Peace on you, boys! Piss on you!
Bref, un jet de πșat sănătos leonin s-a abătut exact pe colegii noștri din primul rând!
Hi, hi, hi, ho, ho, ho, toată lumea râdea de să cază de pe scaune.

Uite așa se termină câteodată un love story antologic: pe neprevăzutelea. 

Comments

Popular posts from this blog

ADEVĂRUL DESPRE PUNCTUL C. 2, kettő, two

Adevărul despre punctul D. 1, egy, one

U, Ú, Ü, Ű