AL 8-LEA PITIC. 5

EL PITICO CON EL COJONO DE ORO

EL QUINTO CAPÍTULO

- Cio-cioc, cio-cioc.
Phiii, se gândi prințesa, cred că nu mai aud bine. O fi de la rezonanță?
Se dă mai aproape de ușă…
- Cio-cioc, cio-cioc.
Asta chiar că e tare. Avem și ecou!?
- Pri, pri, pri, prin… se aude un glas răspicat.
Care pârâi, uăi, cu Mobra la ora asta?
- ‘țesă!
Pfuai… Alesu’, precis!
Curioasă nevoie mare, eroina noastră s-ar fi dus imediat să vază ce și cum, dar, fiind pățită deja, se hotărî să strecoare un bemol în narațiune.
- Șeherezado!
- Ce mai vrei, bre?
- Asta-i de la tine?
- Care?
- Cu ecoul.
- Nu, fată!

Ce mă-sa mare o mai fi? se gândi fata noastră…
- A noastră, zici, domnu’ autor?
- Zic, na.
- Din rude mari, împărătești…
- Cumva, de la Eva, de la Drossofila, suntem toți neamuri, nu?
… că m-am cam săturat de toți ciudații veniți pe ulița noastră.
- Pri, pri, pri…
Pâr, pâr, brrrum, vrum…
- ‘țesă! completă veselă fata împăratului.
- ... mește-mă, ro… rogu-te!
Tu… tuzguramătii de bâlbâit, tu mai lipseai. Oare aista să fie sortitu-mi?
Gi, Gizăs… ua, uatăfac… pardon, că suntem în altă eră, se corectă fata rapid.
- Sper că nu ești și peltic.
- În… în… nu.
- Hai, dă… dă… dă-te-ncoa’.
Ptiu, drace! Na că m-am molipsit și io.
- Nom, prénom, profession.
- Cur… cur…

- Bre!
- … că!
Promițător, își zise fata. Cum ar fi să mă anunțe la recepții:
- Alteța Sa, prințesa Curcă!
Nici nu sună prea rău, zic. Decât Corcodușa sau alte produse pomicole…
- Be… be…
- Bebe?
- Dî… dî… dî…
- Dârlogi, dâmb, dârz…
- Dî… dî… da.
Oleleu… ia sî videm acușica cum zîșe la juob.
- Cur… cur…
Vai di mini, și di mini, și di midi, șî di maxi!
- … rier!
Vai di mini, șî di mini, șî di ocni, șî salíni.
- Nea Anghel? Saligny?
- A… a… aha… cu po… po…
Popóu curu’.
- ... podu’.
Ia să fim noi atente, fetelor, la ce mai zice guralivul ăsta.
- Și vreai, uăi?
- Te… te… te…
- Ba te io pi tini!
- ... măriți cu… cu…
Cucu!
- … cu mine?
Imediat, uite-acușa, stai să-mi beau nessu’.
- Ne… ne… ne…
- Nessu’, nene!
- … luăm?
Ne, ne, ne… next!

Și, cum nu am mai apucat încă să zic, într-o bună zi se pomenește la ușă cu unu c-o bască.
Slab, palid, având sumanul rupt…
- Ce-ai pățit, drumețule?
- Me doare la bască.
- Scuze, zice eroina noastră, bună seara.
- Arratsalde on! Zelan zaude?
Pfuaaai…
- Ă? încercă ea o interogativă.
- ¿Qué pása?
- Qué hora es…
- ¿Por qué señora?
- Señorita, uăi.
- Si, señorita Uăi.
Wtf…
- Bilbotik Thamesera, berriz, euskaldunak oihuka hasi nintzen.
- Iștenem…
- Din Bilbao la Tamisa,
 Tot bascu’ plânsu-mi-s-a!
- Que hora es…
- ¿Por qué señorita Uăi?
Pfuaaai… mă omoară ăsta cu señorita Uăi.
- Îți reparam limba.
- Păi no el idioma es mi problema.
- Dar…!?

- ... aste decorații, cum, cine ți le-a dat?
- Cum cine!?
- No lo sé yo/ Nem tudom. Așa eso está escrito.
- Bre, tu chiar știi Sergentul?
- Si. El serhento.
Qué hora es…
-¿Por qué?
- Por qué, por no qué…
Porno… Mno așé…
- Yo tengo/ io am… dos hobbyos.
- Fucking obvious.
- Atletico Bilbao y Alecsandri.
Bre, mă leși…
- Știi și… Iarna pe uliță?
- Iar, na, pe oliță!?
- Vámos, muchácho! Zi ce știi!
Muciácio…
- Pe drumul de costiță…
- Costișă, vere!
- Ah, si. Tengo un problema con el ‘șî’ y con el ‘țî’.
- Passons.
- ... seduse la…
- Seduse!?
- ¿No son con seduse?
- Ce duce, bre!

- Tengo otro problema con el ‘ce’ y con el ‘ci’.
- Bien, bien.
- ¿No muy bien?
- ¡Uăi!
-¿Por qué no es bien muy bien?
- Esto es un…
Qué hora es… ptiu, ptiu, ptiu… Como dreaco se zice…
- Asta…
- ¿Como hasta mañana?
- Un cuvânto, plc…
- ¿Con viento/ cu vântul?
Palabra, na! că nu mai nemeresc…
- Este o… una palabra… ă… urâto!
- El vocativo?
- Urât, uăi! Nasol, nașpa.
- N’est-ce pas!?
- Ugly, shit, szar, scheisse, merde, mierda…
- ¿Qué pása?
Que pása, que nepása…
- ¿No es muy bien?
- Văleu…
‘ți-ar muyu al dreacu’! Iar mă dez-miardă…
- Excusa me, por favor.

- ... la Tecuci…
- Vaslui.
- Ptiu, mereu le încurc.
- E în județul Galați.
- No es lo mismo/ același… hudeț?
Hudețul curului…
- Zi cu Tecuci, na.
- Venea un om cu hale…
- Jale, uăi! Ja-le!
- Tengo un otro problema con el ‘jî’.
- Tengo, tanga, tango..
- ¿Que dices? Ce spui?
- Ia zi repede: grajd, jgheab, gâjganie, tejghea!
- ¿Qué?
- Continua…
- Ținându-se d’uluci.
- Văleu… Fi-v-ar băștili de râs!
- Todo/ totul până la basca.
- ¿Por qué, el bre?
- Es la mi mujer.
- ¿Tu ești… însurado?
- ‘ai?
- Tu… zi-i… tengo… muhéră?
- Si.
- Păi și ce cați p’aci?
- Me fac că cat…
Pfuai…
- Estoy en la transhumancia.
- Estoy, estoy…
- Si…
- Da’ să-l vezi pe Vasistoi…
- ¿Vereștoy?
Qué hora es…
- No entiendo yo.
- ¿Cómo no? Întinde-o!
Nexto…

Nu trecu prea mult timp și… Să mai zicem cu cioc - cioc, cine e, ăla eu, ăla eu?
- Nom, prénom, profession.
- Sandu Duma. Tată de băieți.
- Și?
- Am auzit de buh.
Ce mai vrea, mamaie, și ăsta…
- Ce buh, bre? Book?
- Vi s-a dus buhu’, Alteță, că ați achiesa la ideea mariajului.
- Bine, și?
- Am eu niște candidați. 3! Tăți mușcă tari!
Mușchetari, vasăzică. Ia să vedem noi ce și cum… mai știi de unde sare mult visatul și căutatul?
- Uitați booku’.
Iote-te… buhu’, booku’…

Iată-l pe Apolodor
Athos? Elegant, cu frac…
Fost, pe vremuri, călător.
Fustangiu, precis!
Să reţinem cel puţin
M-am lămurit, gata.
Faptul că e pinguin.
Adică papagal, clar.

Lângă el e Amedeu
Aramis…
Cel mai cumsecade leu,
Tre’ să fie dârz. Leu, pll…
Cântăreţ la clarinet
Ocarina ce-o avea? Cum dreacu să doinești la… !?
- Știe și la taragot!
Așa da.
Şi, din când în când, poet.
Etete, fleoșc!

Blondul din fotografie
Porthos blond!?
Este cangurul Ilie.
Wtf… Prințul Ilie!?
Fiind cangur, aşadar,
Bre, așa dar mai rar… numai aborigen nu venise…
Are şorţ cu buzunar.
Harnic, strângător. Hm, hm…
Ăsta e, ultimul!
- Dă și glet!
O pune și plintă?

- Desigur, și plintă, Alteță, dar, știți…
Ce-o mai ști dragul de el? Repară și fitingăraie?
- E o promoție!
- Oui…
- Îi dau la pachet!
- Uăi! Ménage à trois!?
Mon Dieu, că tari îs ghinionistă…
- Pe toţi trei, iubindu-i foarte,
 Vi i-am adunat în carte.
Mă prinde tata cu poze d’astea cu d’ăștia…
Le suivant! Next…

Țâr, țââr, țâââr.
Un moment de liniște nu ai în casa asta. Un moment! răbufni prințesa.
- Care mai ești la ora asta!? Hai, ultimul client!
Nimeni, nimic.
Mno, și se duce iar fata împăratului la ușă, trage zăvorul, acolo, pe palier… o doamnă babă.
Parcă o știu, își zise mult pețíta eroină. O fi aia cu găina și cu moșu’?
Dar să nu anticipăm și să răpim siuspansu de la pleziru cetitoriului.
- L-ați văzut cumva pe Cârpă?
- Mamaie…
- Cel cu ochii de…
- Ă?
- Cel cu ochii de…
Are și ea dreptate, săraca, se gândi prințesa. Ce mama dreacu rimă să găsești la… cârpă!? Bârpă, nârpă… zârpă… Tâmpită limbă mai avem!
- N-ai mai fost?
- Ba, da. Tot nu l-am găsit.
- Parcă era ceva cu gresie, bre.
- Cu faiață. Da’ nu e scara 2?

Șeherezada… vai de capul ei… Se zăpăcise de tot între atâtea peripeții cu megieși veniți din toate zările.
E clar că se lasă cu “va urma”. 

Comments

Popular posts from this blog

ÁPOSZTOLORUM

ȚÍKLA

GAUDEAMUS. 2. Intermezzo cu bască