ADEVĂRUL DESPRE PUNCTUL H

HIDRA? NȚ!


Era, așa… într-o marți, tocmai ce văzusem un documentar cu ornitorinci și pe drum, spre locul de joacă, m-am împiedicat prima dată de-un hidrant. Soarele era de vreo 3 suliți pe cerul senin, iar eu, cu gândul la lighioanele alea ciudate, când…
- Zbang!
Cât p’aci să cad! Mai bine aș fi căzut decât să-mi bel…, asta, julesc genunchiul în halul ăla. Lu’ mămuca i-am zis că m-a faultat un țăran la fotbal. Altfel, riscam să port la gât, în loc de cheie, un detector de metale.
  “Cine-a pus hidrantu-n drum,
   Ăla n-a fost om nebun!”
‘ți-ai dreacu’cu fierătaniile voastre puse de-a-mp…, asta…, aiurea!
- Marcați-le, bă ! Colorați-le!
Își rupe lumea gâtu’ pe stradă… Ani de zile, că eram mai mic la întâmplarea asta, cum vedeam un hidrant, cum îmi făceam cruce cu limba-n cerul gurii.
- Ptiu, ptiu, ptiu ! Dă, Doamne, să nu mă-mpiedic iar de tinichea!
Ajută, nu am mai pățit-o.

Dar, cum se zice că ura este tot o formă de dragoste (o fi, în modúl poate), cu timpul, frica de hidro-agregatele astea, s-a transformat într-o mică, inofensivă, și, până de curând, secretă marotă.
- Oare cine le-a inventat și când?
- Sunt mai mulți producători și dealer-i acreditați?
- Există standarde internaționale în ceea ce privește aceste utile și simpatice ditamai țumburușurile de fontă?
- Tulumbele care se mufează la ei au musai același Φ? Ă?
- Oare sunt ceva studii la temă? Exegeza în domeniu ce spune?
- Este hidrantul corect reprezentat în artă, în general?
- Dar în muzică, în mod special? Cu “Macarale” și “Termopane” avem șlagăre, da’ de ce nu și cu hidranți? Că doară au apărut înaintea lor. Plus că și la alfabet le precedă. Tot preget la asta, deși doar daco- este pre get.
- Dar de versurile lui Villon, “Où sont les hydrants d’antan?“, aveați cunoștință? Ghinion teribil! Scribului care îi multiplica poemul i-a luat un coteț foc și cum era și iarnă… Avea și rimă interioară, poezie curată, zic.

Cum stau ei tăcuți, săracuții, mereu singuratici, mereu la datorie, fie ploaie, fie vânt. Trecem atât de nepăsători pe lângă ei. Sunt, zic, cam ca medicii sau avocații: e bine să fie acolo, să nu lipsească, da’, Doamne, ferește! să ai nevoie de ei.

Drept care m-am apucat de acest mic eseu cu titlul de mai sus.
Iată câteva subcapitole:
- hidrantul la agatârși și costoboci;
- știau hunii despre hidranți? Dacă nu, de la cine au aflat? Cum li se zice pe ungurește? Ah, stai… Tüzcsap, bre! “Tüz” e foc, “csap”/ ciop este robinet. Atenție! Este “tiuz” da ? Nu “tuz” ca la “tuzgura”.
- de la cișmea la hidrant sau invers? Cred că da.
- se pot ecrana hidranții? Sau ecraniza, na. Apropo… Cine mai știe că titlul original al filmului cu Anthony Hopkins era “The silence of the hydrants”? Da’ au făcut presiuni dracii ăia de la PSI și s-a ales, vorba aia, praful… Când mă gândesc ce impact ar fi avut…
- O mai fi vreo creație populară în afară de doina “Hidrantului”? Voilà:
“Ay, hidrant, vibranți hidranți,
  Apa curge pe la mufe,
  Mândra-i beată, zace-n șanț,
  Și-are ia prinsă-n tufe!”
Mai este ceva, dar aia e baladă, și e cu cișmeaua:
 “Ah, cișmea, dârză cișmea,
  Iar e beată mândra mea,
  Iară eu, că îs băiet,
  Consum numa’ pe caiet!“

Îl țiu minte ca și-acuma, pe primu’, pe ăla cu zgaiba în genunchi, era cam vechi, cam rablagit, de un verde ruginiu, da’ era frumos. L’am botezat rapid… Andu! Că eram prea mic să zic hidrant, bașca că era prea lung și complicat cuvântul. Iar cu rî-urile… și nici Lantu sau Lanțu nu îmi plăcea cum sună. Dar Andu… Are chiar o ușoară rezonanță metalică, nu?
Ce-am mai plâns când, într-o bună zu, tam - nisam, l-au înlocuit cu unu nou, proaspăt vopsit. E adevărat că mai picura, ba chiar uneori țâșnea tâmpita de apă, dar…

Să vă mai zic că am inițiat o petiție pentru schimbarea numelui parcului Cișmigiu în Hidrantului? Ar fi trebuit poate Hidrantist, sau Hidrantgiu, da’ sună ca dreacu’.
Gizăs… Nici măcar o stradă cu acest nume nu avem! Avem Pompei, e adevărat, dar… Dimitrie?

Domeniul este foarte vast. Pe scurt, aș rezuma astfel:
- Vrem hidranți ca afară!

Se dedică bravei militante pentru drepturile hidranților, Evelina Morar <3

Cu mulțumiri pentru idei, RFI <3

Comments

Popular posts from this blog

ADEVĂRUL DESPRE PUNCTUL C. 2, kettő, two

Adevărul despre punctul D. 1, egy, one

U, Ú, Ü, Ű