Posts

ÁPOSZTOLORUM

Să tot fie ceva vreme, era prin '90-91 când mă invită cineva, RIP, pe la dânsa. Zice: - Ce faci dupe servici? Kant, Ulysses, Aventurile lui Cepelică, ca baștanii. - Hai pe la mine că a adus bărbată-miu o pálinkă. Aha, deci nu să filozofăm sau să punem țara la cale, ci să pupăm ceva trăscău, mă gândesc eu ușor dezamăgit. Să-i țiu de urât, cum ar veni. Soarele n-ajunsese la chindie, să fi fost vreo 10-11 dimineață ceasurile când a zis ce-a zis. Ofcors, n-am mai fost bun de nimic cu gândul la orele suplimentare. Și mă pune tata mare să mă duc. Plecăm noi împreună, ajungem, intru demn, dârz și chitit pe treabă, nu mai rețin dacă încălțat sau desculț ca săracii. Alea, alea, o gustărică, un mizilic, să se așeze bine licoarea cu pricina. Și gâl, gâl, gâl, beau vreo 2-3 oca de elixir... Tăricel!  Mai roz ceva din gustările ălea și, deodată, tam - nisam, simt cum mă ia de cap. - Ce mă-sa mare!? îmi zic, încă demn și dârz. De la 2-3 păhărele? Amușinez prin jur... gazdele erau prezente și tre

TREZEȘTE-TE, ROMÂNE!

- Scoal', mă, deșteptule! Acu vreo 10 ani, Excelența Mea era cu 2 nepoți regali din dotare taman la mama dreacu, pe undeva prin zona barajului de la Siriu, prin munții Buzăului. Prin văgăunile alea, chit că urcam pe un drum forestier plin de hârtoape și neiluminat stradal, era posibil să fie ceva lighioane nu chiar prietenoase așa că ne-am înarmat rapid cu nește crăci. Și ăștea doi nepoți au început să bată mărăcinii de pe marginea drumului ca săracii, unu cu ciomagu’, ălălantu cu un retevei. Mándea, Alteța-Mi, ofcors că avea un toroipan mai voievodal, dar, precizez, eram demn în stand-by. - Harști, harști! zburătăceau măciuliile țepoase în toate părțile, fără vreun scop, un țel, o menire sau temei, bașca o totală lipsă de direcție, corelare a loviturilor cu… - Mai contează? Mișcare browniană, ce mama dreacu. Ă… Ce ziceam? Și cum plezneau ei harnici harști, harști la scaieți și ciulini… - Doar ei? - Decât. … și băteau câmpii ca îmblăciul, coclaurii ăia, îi vine lu’ biiatu’ o

Ė PERICOLOSO SPORGERSI

Bre, ce era la gura mea... - Băga-mi-aș, scotea-mi-aș, punea-le-aș la loc... Escadrile de imprecații,  mai mult sau mai puțin corecte gramatical, dădeau târcoale, cârdurile de plm așijderea, iar roiurile de bosomegi așteptau cuminți autorizarea de survol. Am pierdut încărcătorul de la telefon. În casă. - Cu cablu cu tot! Ambele albe! Ieri. - În sfânta zi de Sâmbătă corporatistă! Și caută-l, și caută-l prin toată casa, și răscolește prin dormitor, pe hol, în bucătărie, ba chiar și-n baie (mai știi, l-oi fi lăsat prin țoalele prespălate...), bașca-n camera lu' vlājganu' ăla micu', pe birou și noptieră... - Aveți voi așa ceva, bre,   #sărakilor ? ... prin pat, pe mese, scaune, canapele & taburete... - Da' așa ceva? Ă? ... pe dulapuri și pervaze, pe la toate prizele, triplurile și prelungitoarele În cotețele voievodale nu m-am uitat, recunosc, dar am scotocit chiar și prin eleganta colecție de carduri. - Ciuciu! Așa e la locațiile astea

SZÁKRÁ KUSZKRÖ*

Motto: "Pe bănci de lemn, în szkunda tavernă mohorâtă,  Unde vă tünde ziua printre fereşti maghiare…" *"Sacra cuscră" pentru nevorbitorii de kürtöș. - Sză fácsem cseva, továröșe președinte, á inszisztát un distinsă tovarășă, membră deplină sz áu  supleantă, ba chiar ditamai șefa în nenumărate comitete & comisii, care mai de care mai autonome sau nu. - Ă... mda, zic. - ... kö ieșim dreáku, Doamne, iartā la mine, din carantină, vin și alegerile la local... Văleu... - Ce vin, ce vin... Pálinka, stimată tovarășă, am retezat-o skurt. - Mda, mighen... Cred cā are un tic: cum zice omu' ceva, cum… - Hop! cu replica. Ce respect, ce datină... - ... ce-ați zice de un... - Palinkă? mi-au sticlit mie ochii de-a dreptul, partinic, recunosc aici spășit. - Ioi, nem. O... - Kürtöș, zic, entuziasmat de-a stângul. - Áoáleo... Mái îmbunătățim noi relațiile româno-maghiare... - Chiar, când? - Joi, dupå Miercurea Ciuc! Tovarāșa cu pricina, s-o numim ™,

A PUS DES OARE?

(Vodă, dregători, delfinul, oșteni, doamna cu mopu', profu' de geografie.) ȘTEFAN: Oh! pădure tânără!... Unde sunt moșii voștri? UN BOIER: De primăvară sau de vară? - Mă, surdule! Moșii voștri, nu ai mei, da? - Ah... După babe, Măria Ta! - Uăi, s-o lase-n pace pe Măria mea că-i sparg! Passons. STEFAN: Bref, revenons à nos moutons, asta, bre... Ă... ALT BOIER: Iar are un lipsus... - "Unde sunt moșii voștri" am zis... Aha! Presărați... - Presărăm, biscuim... - ... la Orbit, la Chelia, la... la Maia, uăi? la Picnic... - Mno, începe... - Unde sunt părinții voștri? - La Brașov, Excelență! - ’ți-ai dreacu cu-ntreruperile voastre! Deci: La Cetatea-Albă, la Cătlăbugi... - Wtf... Cătlă ce!? ȘTEFAN: Unde sunt... bătrânul Manuil și Goian, și Rădoi, și Dică, și Nicoliță... DREGĂTOR: Pfuai, iar a încurcat echipele... - ... și hatmanul Hiperbolă , și medelnicerul Metaforă , și logofătul Litotă... - Să vezi c-acu-ntreabă de papagal

UNU MAI LENEȘ MUNCITORESC

Un an de măreațe împlinirii! Acu un an, la sfârșitul lui aprilie, dau cu "sărci", ca #săraci, pentru un "giob". Nemeresc peste un anunț cu ceva gen "angajăm d'ăștea de bunghesc pre limbi străine", français & english, ceva compiutār, zic: - Acilea e de mándea! Pui mâna, gura și urechea pe telefon și zic ca creștinu: - Alo? - Știți? - Știu. - Veniți? - Viu. Cum dreacu să nu...  M-am dus la interviu. - Da' cu ce vă ocupaţi alde matale? zic. - Vidioceat. Îu… - Sperăm că n-aveţi vreo alergie la elementele din grupa a patra a IV-a din tabelul lui Mendeleev. - Poftim? - La staniu, domne! - 'ai!? - Păi bara e cositorită, nene! Așa da. Clădire d'aia de corporatiști, modelul "La Geamuri Multe" SRL.  Intru, dau bineţe după datină: - Bună ziua. - Bună ziua. - Actili! Haiti! E treabă serioasă. - Așteptați. - Aștept. - Luați loc. Am luat. Când e vorba de luat, și moka... repede m

AL PRIMULEA

Brrum, vrrum… - Bre, zice căruțașu’, mă 'nervează teribil când citește cineva lângă mine. Lângă mine, lângă ocne și saline, cum ar veni. Ăla cu cititul (ceva ziar cu litere), care mai și ședea pe onorantul loc al... - Ptiu, ptiu, ptiu! ... de-a dreapta conducătorului de atelaj, de bună seamă că era Mándea. Cum ar fi zis, și cum a zbârcit-o un prof de mate în liceu, "Al primulea termen al  ecuaţiei... ", de ne-am râs vreo doi ani. Mergea și “întâiulea”, părerea mea. - Su casa, mi masa, su droașca, mi jornal… Asta e, respectăm datina, plm. - Zice gazda să scoți bașcheții sau teneșii la intrare? Îi scoți, na. Booon… Ăsta cu “e pericoloso sporgersi, ne jamais lire/ nu citi niciodata” în timpul șofatului era un amic, băiat bun, dar cu lipsuri, deh…  Umbla, când mergea cu mașina, într-un halat verde de spital și cu stetoscopul de gât, credeam că e vreun medic mai..., asta… mai excentric.  Noi umblam la cumpărături: - După coroane.  Murise cineva.